Legea dării în plată a fost aprobată: vezi CONDIȚIILE!

Debitorii își vor putea stinge datoriile prin predarea bunurilor către creditor, fără ca acesta din urmă să mai poată solicita plăți suplimentare.

După luni de discuții aprinse și negocieri, legea dării în plată a trecut și de ultimul hop. Săptămâna trecută președintele Klaus Iohannis a anunțat promulgarea actului legislativ, textul acestuia fiind publicat în aceeași zi în Monitorul Oficial. „Această lege a ajuns iniţial la mine şi am retrimis-o în Parlament cu câteva observaţii. La momentul respectiv, după părerea mea, legea nu a fost foarte bine elaborată. Parlamentul a luat în considerare aceste observaţii pe care le-am trimis, a modificat legea corespunzător şi mi-a retrimis legea în forma nouă. Am apreciat faptul că Parlamentul a ţinut cont de observaţiile mele şi consider că legea în forma în care a ajuns acum la promulgare este în regulă”, notează președintele țării. Actul legislativ va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial (28 aprilie 2016).

http://www.dreamstime.com/stock-photo-handing-over-house-keys-inside-empty-room-image29098630

Creditele prin Prima Casă, excepția de la regulă
Una dintre principalele obiecții aduse de către mediul bancar acestei inițiative ține de aplicabilitatea sa retroactivă. Această prevedere a fost păstrată însă de către parlamentari, după cum se arată în textul oficial: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată.”

Forul legislativ a făcut însă și două concesii importante mediului bancar, ce ar trebui să ușureze, cel puțin teoretic, presiunea previzionată asupra pieței creditării. Cea dintâi este că legea nu se va aplica creditelor acordate prin programul Prima Casă. Acest fapt ar însemna că programul guvernamental ar trebui să meargă mai departe (cu condiția suplimentării fondurilor de către stat, desigur).

Cea de-a doua concesie constă în stabilirea unui plafon maxim pentru creditele ce vor putea face obiectul dării în plată – chiar dacă acesta este ceva mai mare decât cel vehiculat inițial, respectiv 150.000 de euro. Astfel, cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu trebuie să depășească echivalentul în lei a 250.000 euro (sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit).

Legea dării în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite

„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 (alin. 3) [30 de zile, n.red.] părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.” (art. 3)

„Creditul a fost contractat de către consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință.” (art. 4, alin. 1, pct. c)

„În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.” (art. 4, alin. 2)

„Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă împotriva debitorului.” (art. 8, alin. 5)

Legea „suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților personali sau ipotecari.” (art. 6, alin. 1)

„Demersurile (…) pot fi întreprinse și de către codebitori, precum și de garanții personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor săi.” (art. 6, alin. 3)

Sursa: Monitorul Oficial, nr. 330, 28 aprilie 2016

Banca are dreptul să conteste pretenția debitorului
Textul legii detaliază și procedura de dare în plată a unui imobil. Mai întâi, consumatorul trebuie să transmită creditorului, prin intermediul unui notar, avocat sau executor judecătoresc, înștiințarea că a decis să îi transmită dreptul de proprietate al bunului în vederea stingerii datoriei. În notificare se va preciza un interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul instituției de credit va trebui să se prezinte la un notar public propus de debitor pentru încheierea actului translativ de proprietate (primul termen nu poate fi mai mic de 30 de zile). De la data primirii acestei notificări, orice plată către creditor se suspendă, la fel ca și orice acțiune procedură judiciară sau extrajudiciară demarată asupra consumatorului și bunurilor sale.

În termen de 10 zile de la data primirii notificării, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii de dare în plată. Cererea se va judeca în regim de urgență, cu citarea părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază consumatorul. În situația în care contestația se admite, cele două părți vor fi repuse în situația anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de lege.

La momentul încheierii actului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare. Toate costurile notariale și, după caz, ale executorului sau avocatului, vor fi suportate de către debitor.

sursa: imobiliare.ro