Legea darii in plata, care a fost promulgata in aprilie de presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, in varianta finala, intra in vigoare incepand de vineri, la 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

 Legea darii in plata, care prevede ca debitorul aflat in dificultate financiara poate stinge datoriile unui credit garantat cu ipoteca dupa ce returneaza garantia bancii, a fost votata de plenul Camerei Deputatilor in data de 13 aprilie aproape cu unanimitate de voturi, potrivit News.ro.

Efectele legii care intra astazi in vigoare sunt greu de cuantificat, dar cei mai multi bancheri vorbesc despre reducerea creditarii odata cu cresterea avansului pentru creditele ipotecare si imobiliare, o masura de protectie luata de banci in fata cresterii riscurilor.

Cinci banci - Banca Romaneasca, Raiffeisen Bank, Garanti Bank, Bancpost si Intesa Sanpaolo Bank - au marit avansul inainte ca legea darii in plata sa fie votata, iar BRD si Alpha Bank au aplicat masuri dupa votul din Camera Deputatilor, din 13 aprilie.

Banca de stat CEC Bank a anuntat recent ca mareste la 30% avansul la creditele imobiliare si majoreaza marja de dobanda la imprumuturi cu 1 punct procentual in cazul creditelor in lei si cu 2 puncte procentuale la cele in valuta. De asemenea, ING Bank a marit avansul la creditele imobiliare in lei de la 15% la 25%.

O alta banca importanta, UniCredit Bank, va majora de luni, 16 mai, avansul pentru creditele imobiliare si ipotecare la 25%, de la 15% pentru finantarile in lei, respectiv 20% pentru cele in euro, dupa ce legea privind darea in plata va intra in vigoare vineri, fiind a unsprezecea banca din sistem care anunta inasprirea conditiilor de creditare. 

Presedintele Iohannis a anuntat, la sfarsitul lunii trecute, ca a promulgat actul normativ.

"Am apreciat faptul ca Parlamentul a tinut cont de observatiile mele si consider ca legea, asa cum a ajuns la promulgare, este in regula", a afirmat Iohannis.

Actul normativ fusese aprobat si de Senat, pe 29 februarie, aflandu-se in faza reexaminarii, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a trimis legea inapoi in Parlament pe 18 decembrie 2015.

Proiectul de lege, initiat de deputatul liberal Daniel Zamfir, la scrierea caruia a colaborat si avocatul Gheorghe Piperea, fiind sustinut de circa 150 de deputati si senatori, a fost depus in urma cu un an in Parlament si votat in Camera Deputatilor, ca for decizional, pe 25 noiembrie.

"Legea privind darea in plata este bine-venita, dar forma adoptata de Parlament, in loc sa-i ajute pe cei care au credite imobiliare, risca sa creeze noi dificultati, mergand chiar pana la imposibilitatea aplicarii ei. Terminologia neclara, necorelarea cu legislatia in vigoare si crearea unor situatii de inechitate intre beneficiarii legii sunt cateva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului sa defineasca mai riguros termenii folositi, astfel incat sa fie eliminate neclaritatile si evitate confuziile", a motivat Iohannis la acel moment trimiterea legii spre reexaminare.

In forma finala a legii, deputatii au scos programul Prima Casa, astfel ca legea darii in plata nu se va aplica celor care au luat un credit imobiliar prin programul guvernamental, cu garantie de la stat.

Acesta a fost un punct din lege intens discutat si controversat, BNR, Ministerul Finantelor si Guvernul, prin premierul Dacian Ciolos, solicitand ca legea sa nu includa Prima Casa, intrucat statul roman ar fi riscat sa intre in default, iar costurile de finantare pe pietele externe ar fi crescut substantial, pe fondul increderii scazute a investitorilor.

Legea se va aplica pentru cei care au luat creditul pentru achizitia unei locuinte sau a unui teren pe care sa se construiasca locuinta, inclusiv pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca.

Totodata, au fost incluse in prevederile actului normativ si persoanele care se afla in prezent in procedura de executare silita de catre banci.

Deputatii au majorat plafonul privind suma imprumutata de la banca pentru cumpararea sau constructia locuintei la 250.000 de euro, de la nivelul de 150.000 de euro aprobat in Senat, plafonul fiind introdus la solicitarea BNR.

Banca Nationala solicitase un plafon si in privinta gradului de indatorare, astfel ca legea sa se fi aplicat in cazul persoanelor care au rate la banci de peste 65% din veniturile lunare, insa cerinta a fost respinsa de parlamentari, fiind considerata discriminatorie.

Deputatii au mai adoptat un amendament care prevede ca legea sa nu se aplice persoanelor care au fost condamnate prin hotarare definitiva pentru infractiuni privind creditul pentru care solicita darea in plata.

In urma votarii legii de catre parlamentari, bancherii i-au cerut presedintelui Klaus Iohannis sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR).

Bancile au reclamat in repetate randuri, atat individual, cat si prin cele doua organizatii in care sunt reunite, alaturi de BNR, ca legea darii in plata contine mai multe elemente de neconstitutionalitate, principalul referindu-se la caracterul retroactiv, intrucat legea se aplica si contractelor in derulare.

"In viziunea comunitatii bancare legea este neconstitutionala din multiple perspective care tin atat de incompatibilitatea legii cu Constitutia - incalcari ale principiului neretroactivitatii, ale principiului previzibilitatii si accesibilitatii normei legale, ale principiului libertatii economice si ale principiului garantarii proprietatii, dar si de antinomiile legii cu dreptul comun civil si dreptul comun de procedura. Criticile de neconstitutionalitate a legii au fost expuse atat in cererea de reexaminare formulata de presedintele Romaniei, precum si in punctele de vedere adresate Parlamentului de catre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii", i-a transmis Asociatia Romana a Bancilor presedintelui Romaniei intr-un memoriu in care-i solicita sesizarea Curtii Constitutionale.

Si patronatele bancare au amintit ca Guvernul, Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii au transmis o serie de aspecte de neconstitutionalitate, precum incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile, asupra procedurilor de executare finalizate sau in desfasurare, incalcarea dreptului la proprietate private si discriminarea creditorilor ipotecari in raport cu alti creditori.

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPRB) precizeaza, in ceea ce priveste posibilitatea ca bancile sa atace aspecte de neconstitutionalitate, ca decizia apartine fiecarei banci comerciale in parte, iar actiunea trebuie facuta la nivel individual, intrucat patronatul nu are aceasta posibilitate.

Bancile trebuie sa se uite la portofoliile proprii si sa-si provizioneze creditele de pana la 250.000 de euro, plafon prevazut de legea darii in plata, astfel ca expunerea poate fi mai mica sau mai mare, in functie de dimensiunea portofoliului pe segmentul respectiv, a atras atentia directorul executiv Relatii Publice si Institutionale in cadrul CPRB, Bogdan Preda, dupa aprobarea legii.

Bancile au avertizat ca, daca legea va fi promulgata de presedinte, vor ataca in instanta prevederile acesteia cand vor fi notificati de clienti pentru darea in plata a unei garantii imobiliare.

Mai mult, Banca Nationala a identificat, pentru prima data, un risc sistemic sever, generat de aparitia legii darii in plata si a altor initiative legislative de acest gen, care intervin in contractele dintre doua parti in timpul jocului.

Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a atras atentia ca impactul legii darii in plata asupra sistemului bancar ar fi de 2,8 miliarde lei, suma aferenta creditelor performante din prezent, pentru care clientii ar putea apela la lege, insa impactul total, incluzand creditele deja provizionate, se ridica la opt miliarde lei.

El a precizat ca banca centrala nu a inclus in calculul impactului de 2,8 miliarde lei si alte efecte ale darii in plata, precum schimbarea pozitiei valutare a multor banci, care au in valuta multe dintre creditele pentru care se poate apela la lege, schimbarea atragand masuri macroprudentiale, respectiv suplimentarea capitalului.

Riscul sistemic sever nu se refera doar la legea darii in plata, ci la suita de initiative legislative care isi propun sa intervina retroactiv in contractele de credit, care afecteaza stabilitatea si predicitbilitatea cadrului legislativ, avand impact asupra stabilitatii financiare, potrivit viceguvernatorului.

sursa: stirileprotv.ro